Dimineaţa, primul lucru pe care il fac după ce mă dau jos din pat e sa dau drumul la calculator. Pentru ca este vital pentru mine sa incep ziua verificandu-mi e-mailurile, statisticile, offline-urile, etc etc.
Micul-dejun il iau de cele mai multe ori, citind bloguri. Dupa aceea deschid messengerul si incep sa port discutii inteligente pe subiectul “ce-ai visat azi-noapte”.
Dupa ce mai pierd vremea căscând ochii la cine ştie ce site-uri (nu, nu dintr-alea cu tâmpenii), mă uit la ceas si vad ca e ora de plecat la şcoala. Aşadar, plec la şcoala.
Acolo de obicei ascult bâlbâielile câtorva profesori, primesc note de la un “savant”, mazgalesc cateva caiete, intr-un cuvant ma prefac ca invat.
Ma intorc seara pe la 7 - daca am noroc, sau pe la 9 - daca nu chiulesc.
Cum intru in casa, (dupa ce i-arunc din coltul gurii o tentativa de salut mamei), ma indrept spre calculator si apas cu tandrete pe buton.
“Mi-a fost dor de tine!”
“Si mie…” imi raspunde computerul cu sunetul de Windows StartUp.
Imi verific e-mailurile, statisticile, reply-urile de pe forum, dau drumul la messenger si incep sa le povestesc celor care sunt online intamplarile mai deosebite de pe la scoala; de exemplu saptamana trecuta niste elevi au dat cu spray paralizant pe holuri, facand pe vreo cativa copilasi si o profesoara sa lesine. Acum o luna a luat foc biblioteca – n-a murit nimeni, din fericire (nici macar doamna bibliotecara careia trebuie sa-i returnez vreo jumatate de raft de carti). Deocamdata de mitraliera n-am reusit sa fac rost, dar in viitor, cine stie…
Dupa ce termin de dat raportul, ma lupt cu lenea si in cazul in care reusesc s-o inving, scriu vreo trei cuvinte pe blog. Abia cand se face tarziu si trebuie sa merg la culcare, mi-aduc aminte de butonasul ala cu un cerculet intepat, cunoscut si sub numele de “Turn Off Computer”. Si cand trag linie si ma gandesc ce am realizat in ziua respectiva, oricat mi-as chinui creierasul, nu reusesc sa afisez decat “about blank”.
Realitatea e ca nu stau chiar toata ziua pe messenger, nu citesc mai mult de 3-4 bloguri zilnic, nu am nici un joc (iar cele online nu ma tenteaza) si totusi pierd o groaza de timp in fata calculatorului, fara sa fac ceva util. Pariez ca si tie ti s-a intamplat cel putin o data sa lucrezi ceva si sa te trezesti ca ai inceput sa explorezi alte site-uri, uitand de scopul initial.
Raman insa la parerea ca viata fara calculator si internet ar fi un calvar.
Micul-dejun il iau de cele mai multe ori, citind bloguri. Dupa aceea deschid messengerul si incep sa port discutii inteligente pe subiectul “ce-ai visat azi-noapte”.
Dupa ce mai pierd vremea căscând ochii la cine ştie ce site-uri (nu, nu dintr-alea cu tâmpenii), mă uit la ceas si vad ca e ora de plecat la şcoala. Aşadar, plec la şcoala.
Acolo de obicei ascult bâlbâielile câtorva profesori, primesc note de la un “savant”, mazgalesc cateva caiete, intr-un cuvant ma prefac ca invat.
Ma intorc seara pe la 7 - daca am noroc, sau pe la 9 - daca nu chiulesc.
Cum intru in casa, (dupa ce i-arunc din coltul gurii o tentativa de salut mamei), ma indrept spre calculator si apas cu tandrete pe buton.
“Mi-a fost dor de tine!”
“Si mie…” imi raspunde computerul cu sunetul de Windows StartUp.
Imi verific e-mailurile, statisticile, reply-urile de pe forum, dau drumul la messenger si incep sa le povestesc celor care sunt online intamplarile mai deosebite de pe la scoala; de exemplu saptamana trecuta niste elevi au dat cu spray paralizant pe holuri, facand pe vreo cativa copilasi si o profesoara sa lesine. Acum o luna a luat foc biblioteca – n-a murit nimeni, din fericire (nici macar doamna bibliotecara careia trebuie sa-i returnez vreo jumatate de raft de carti). Deocamdata de mitraliera n-am reusit sa fac rost, dar in viitor, cine stie…
Dupa ce termin de dat raportul, ma lupt cu lenea si in cazul in care reusesc s-o inving, scriu vreo trei cuvinte pe blog. Abia cand se face tarziu si trebuie sa merg la culcare, mi-aduc aminte de butonasul ala cu un cerculet intepat, cunoscut si sub numele de “Turn Off Computer”. Si cand trag linie si ma gandesc ce am realizat in ziua respectiva, oricat mi-as chinui creierasul, nu reusesc sa afisez decat “about blank”.
Realitatea e ca nu stau chiar toata ziua pe messenger, nu citesc mai mult de 3-4 bloguri zilnic, nu am nici un joc (iar cele online nu ma tenteaza) si totusi pierd o groaza de timp in fata calculatorului, fara sa fac ceva util. Pariez ca si tie ti s-a intamplat cel putin o data sa lucrezi ceva si sa te trezesti ca ai inceput sa explorezi alte site-uri, uitand de scopul initial.
Raman insa la parerea ca viata fara calculator si internet ar fi un calvar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu